Mă recunosc cu gândul ce-mi trebuie să spăl vasele,
Cu mâinile cu care mă hranesc zi de zi,și poate
Ar vrea un curcubeu să-mi bată in pleoape,
Când plâng rușinat de propria-mi ființă.
Curat,ca o lacrimă mă dau cu deodorant,
In spiritul reflexului scris in care mă uit
Să te anunț expres că de acum incolo,
Te voi simți cu picioarele intr-un cearceaf alb cam nespălat.
..................................................
Aievea mă mișc când incolo,când incoace
Potrivit cu privrea unui cerb ce adulmecă libertatea,
De a trai in pădurea misterelor simțite in vertebră.
Cunosc,nu recunosc dreptatea din traista
Pe care o car pe umăr ,undoit ca o cruce din apă
Și verific dacă ard ca sudoarea lui Hristos
Atunci când invăț să car in spate cuvântul durere.