Câteodată gândurile toate
se duc aiurea doar într-un singur loc
acolo, între stânci stă cineva anume
ce nu poate fugi nicicum din calea lor

tragi altădată aer cu miros de nard
să poți simți adânc apropieri ascunse
dar vântul mai rece vâjâind îl împrăștie
ca pe fulgii imponderabili de păpădie bătrână

e locul gol în așternuturile firii
unde sălășuiesc acarieni și picioare de litere,
topite de la gândurile noastre fierbinți-
ca altă hologramă înfăptuitoare de tine