Criză economică negestionată.
Prost de unii și incorect de alții abordată.
Fără rațiune și nici un pic de înțelepciune.
Transformată de incapabili în recesiune.
Turme de oameni cu balonașe...
Tricouri imprimate și stegulețe.
Costisitoare campanii electorale.
Cu multe lucruri anormale.
Cuvinte și adjective imorale.
Comportamente de prin mahalale.
O mulțime de sondaje
și o grămadă de sinteze.
Dosare îndelung plimbate.
De timp și vremuri prăfuite.
Să vorbim de aroganță și înșelăciune.
Sau să o catalogăm ca infracțiune...
Dar totul ajunge în gura presei.
Și încep urletele și scandaluri,
cu mii și mii de întrebări.
Cu adnotări și amenințări.


Totul este în continuă căutare.
Se simte un iz de răzbunare.
Se uită pur și simplu de motive...
Nenumărate dileme,
scheme, teme și probleme...
În căutare de răspunsuri...
Vedem multe scârboase compromisuri...
O înșiruire lungă de chestiuni...
Însoțite de explicații, speculații și declarații...
De pe margini și din culise se dau întruna indicații.
Apar milioane de discuții și soluții.
Pretutindeni roiesc ca muștele toți acoliții.


Mulți instigatori.
Infinite întrebări.
La care se caută încă rezolvări.
Periodice schimbări peste schimbări.
Diferite moduri de lucru și abordări.
Întrebări fără răspunsuri
la care se văd mereu abuzuri.
Mulți bani necalculați, negestionați
și niciodată contorizați.
Fără nici o rușine și fără licitație dați.
Precum semințele la semănat împrăștiați.
De ce oare ne simțim mereu furați?