Când ți-am zărit
Pentru prima oară
Zâmbetul
Am simțit dintr-o dată
Că mă scald în el și ți-am simțit
Răsuflarea caldă cum mă învăluie
Pe la subțiori.

Și amețit de parfumul lui
Sălbatic
M-am lăsat să cad printre buzele
Calde
Spre adâncul de dincolo de real,
Acolo unde se poate trăi și
Fără aer

Norocul meu a fost
Că am reușit să mă trezesc
În ultima clipă
Și cu disperare
Am reușit să mă prind cu dinții
De buza ta de sus
Unde încă mai stau atârnat
În bătaia dulce a unui
Zâmbet
Numai bun de sărutat.