Stăteam în același colț de bar ,
Închinând băuturi de cristal,
Zeului beției din acel altar ,
În care am jertfit idei de jar.

Încep să fumez o pană de înger amar,
Cu ochii m-avânt spre un culoar,
Ce se deschide când mă-nchid carnal
Și când mai iau o gură de vin alb.

E noapte , e târziu și trupul a plecat,
În locul lui ,pe scaun, un cer eviscerat,
Pe masă , zace un poem ratat,
Iar fundul sticlei a rămas uscat .