a sufletului agonie mereu o simt
ca un pumnal ce se-n finge in mine
durere si rusine...in suflet o resimt
mergand pe strazi de-a tata timp tot singur
si-n gednunchi gandind ma doare tot ce-n suflet am
caci n-am pe nimeni ...n-am
iubesc doar d-zeu ma stie caci ura o
transform in bucurie ...e ura mea
...nu ura impotriva altcuiva
durerea ce-o resim e bucurie
caci daca nui asa e ...agonie
se zice ca de ce te temni tu aia porti
un suflet cam ratacit prin morti
o doame tu de vei ierta ....
sa stii caci voi murii...asa
fara sa simt durerea ce ma roade sin timp
ma seaca...ma inoada...