Îmi plac lăcustele lăturalnice
Când mănâncă spre a se iubi
Și îmi plac frunzele tomnatice
Coborând încet spre un răsărit efemer

Tu niciodată nu ai vrut să îmblânzești apusul
Iar el nu s-a clintit

Coborând fluviile am întrebat de stână, stâncă și strună
Stâna de vale
Stâncă nicicum
Iar struna spre pieire

Copacii singuratici sunt vânați de vânt.