Prin perdeaua colorată
S-a zărit, în fapt de seară,
O micuță inimoară..
Încet sprea ea mă îndrept
Și apoi eu o întreb:
-Cine ești tu, ce faci aici?
- Nu ți e teamă că te frângi?

-O..!! Eu sunt o nestemată
Dintr-un safir prelucrată
- Înseamnă că ești valoroasă
Nu vrei să te iau acasă?


-Deși este frig și ninge
-Tu nu mă poți atinge
-Doar o singură făptură
-Ar putea să mi dea căldură

-Încă ea nu m a găsit
-Și am sufletul rănit
-Eu o liniștesc și ii spun
-Stai cuminte, e pe drum


-Dar imi e frig și o să răcesc
-Nu cred ca o să reușesc
-Să mai pot a străluci
-Inima mi se va zdrobi

-Tu ești o piatră rară
-O posibilă comoară
-Strălucirea îți va fi redată
-Ai răbdare și nu fi ca orice piatră!!