în fiecare zi invalidul de la precista mare mă scoate din minți
stă în poarta dimineții și nu spune nimic
îi văd cioturile care cîndva au fost picioare
învelite cu o pătură verde
nu spune nimic
numără oamenii ca pe niște bănuți
îmi aduce aminte de rădăcina unui copac din curtea grădiniței
pe care au scos-o doar cu excavatorul

despre motorul tău aș putea scrie o carte de mare succes
pînă la urmă ți-ai vîndut honda în malta
înseamnă că a văzut la multe la viața ei
ți-ai cumpărat o mașină pe e-bay dar ți-a fost lene
să mergi pînă în edinburgh s-o ridici

deocamdată eu nu mă plîng
nu duc lipsă de dragoste nici de sex
în fiecare zi intersecția pe care o traversez cînd mă duc la serviciu
se dezbracă în fața mea
la început o uram făceam sex mai mult în silă
pînă-ntr-o zi cînd mi-am spus
că dragostea nu ține cont de marcaje

tu ai rîde de mine băi e cam tragic dacă la 30
singurul lux pe care ți-l permiți
e o intersecție cu un invalid care nici măcar nu e al tău
eu ți-aș răspunde că am trecut la o etapă superioară
am încercat oamenii cu limba cu gheara
dar nu mi-au plăcut și oricum
ei aveau alte planuri

*

îți începi ziua cu tutun prost
îl rulezi în foiță te enervezi cînd nu-ți iese
îmi încep ziua lovindu-mă de fereastră ca o vrabie amețită
la 30 încă mai apăs cu mîna pe tîmplă
ca atunci cînd m-ai lovit cu o piatră și s-a umflat
mă rugai să țin apăsat de teamă să nu vadă mama
mi-ai dat un pumn de cip-cip ca să tac


*


deocamdată eu nu mă plîng
nu duc lipsă nici de dragoste nici de sex
am un serviciu stabil cu un șef pe care l-am botezat sugy-bugy
tu ai rîde de mine băi ești nebun dacă la 30 tot ce ai
e o intersecție goală și un invalid care nici măcar nu e al tău
eu ți-aș răspunde măcar ia partea bună a lucrurilor
omul e doar un birou de executare silită
îți ia tot după ce se pronunță sentința