Nu pot accesa celula vie
Ce mi-a fost motor și început;
Inutilul fir de păpădie,
Granița-ntre cer și nevăzut.

Undeva, în oasele-mi străine,
Suferă ceva ce nu sunt eu;
Înțeleg misterele din tine,
Numai întru mine mi-este greu.

Curcubeul nu mă înflorise
Și, arar, bătusem toaca-n nori
Ca, din ploaia năvălindă-n vise,
Să mă-mbăt de viață până-n zori.

Solitar, un dinte mă ucide;
Cum să mă încred în Dumnezeu,
Dacă-n lupta cu efemeride,
Mă trădează însuși trupul meu?