Risipitorul de gânduri!
Dacă-l vezi
Să-mi spui încotro a luat-o…
Să fug după umbra-i!
Dacă îi pierzi urma…
Să-mi spui
Încotro a piedut-o
Să i-o aduc înapoi.
Și dacă i-o aduci inapoi…
Să-i spui…
Că nu pot,
Că nu pot
Respira în aer
Fără de ea!
Culcă-mi atuncia
Șoaptele
Pe umărul lui salbatic
Cu vise,
În formă de plânsul
din forme de stea!

///
Risipitoul de gânduri
mi-a strigat într-o zi
asteaptă-mă să iubesc
toată natura…
dintre inimile noastre
ca să te pot privi!
risipitorul de gânduri..
mi-a cercetat culoarul
viselor intr-o zi…
Și mi-a strigat….
Îndreaptă-ți
Îndreaptă-ți către aerul meu
Tandru, inima!
Și-o să știi
Atunci…
Dincotro,
Bate vântul!
din ce….mirare de zi
Răsar cânturile astea sumbre…
Pentru “copiii” gândurilor,
Târzii!