Imi simt sub geana somnul cum paleste
Si cerului ma rog de-un pic de bine.
Privesc pe geam, parca strain de mine,
Doar lacrimi ma inunda sufleteste.


De cand ma stiu, tot ce mi-a fost mai drag
Imi e luat, si dus cat mai departe.
Sa nu mai pot s-ating, ascunse chiar in moarte.
Sunt astazi fara tine, ca usa fara prag.


Eu as striga, dar cine sa m-auda
Cand cerurile poarta si-au inchis?
In lupta mea cu soarta am fost nascut invins.
Privesc in gand spre tine si lacrima mi-e surda.


Cu vintul imi ramane sa ma-mprietenesc,
Dar iata, vine iarna si parca e prea rece.
Cand va fi cald, la vara, n-am sa-l mai rog sa plece
Si nimeni nu mi-l va lua,... pentru ca nu-l iubesc.


august2004
Castel Sant Angelo Di Rieti