Simt culoarea-n versul morții,
Cum se pierde-n fața sortii.
Sunt sortit al razei gând
Ca un fulg bătut de vânt.

La răscruci de ploi m-așteaptă,
Să-mi arunce viața-n poartă
Și cu suflet rău m-apasă
În făptura și… mă lasă.


Foc în lacrimi pierd cu firea,
Varul stins mi-arde privirea.
Marea ochilor din gând,
Rupe-n cer și în pământ.

Singur chip de-un veac te-aștept,
Să-mi arzi inima din piept.
Fiu al morții, vers de moarte,
Azi doar gândul ne desparte.