Ca ploaie răcoroasă
aștept să vii la mine
să mă adapi de doruri
și jarul să mi-l stingi,
te-oi bea cu doru-mi dulce
de dragoste fierbinte,
setoasă te voi soarbe
în suflet,să m-alini.

Ești dorul ce mă arde
și ploaia ce mă stinge;
cu palma-nfrigurată
în spuză mă-mpresori
și-apoi îmi torni în vine
răcoritoare undă
ca un izvor ce-adapă
o ciută însetată.

Rămâi la mine-n suflet
izbăvitoare taină,
când tristă-s de-nsetare
cu ploi să mă hrănești;
să fim un trup și-un suflet
de sete și de ploaie,
lumină și iubire
ca-n vise îngerești.