mă amuză teribil oamenii care
se întorc plini de satisfacție
pe la casele lor
zâmbind împăcați la gândul
că drumul a rămas același
dar parcă tot mai scurt

îmi plac doar casele nelocuite
în spatele ușilor se spun mereu
povești despre oameni
ce nu s-au mai întors
sau cel puțin nu acolo

casele cu ferestre luminate
sunt la fel mereu
nu e nevoie să te apropii ca să știi
că în fața porții fiecăreia
a crescut o cruce în formă de X