au inventat o piatră care să mă țină aici. mi-au așezat-o în sânge. cine ar putea să mai plângă cine ar fugi de aici cu o piatră care se tot lovește de peretele cărnos al ființei.

nu am spus nimic. mă gândesc că aș putea să te aștept oricât. sculptez în tăcere ca în ceară. nu mă mai pot exprima în cuvinte. îți las semne în mine. când vei veni vei ști pe unde. vei ști cum.

lumina e doar un pretext pentru umbră. de câte ori m-am gândit la asta s-a pornit un fel de murmur în pereți. îmi place să cânt în gând. să înghit sunetele din toate cântecele. dumnezeu a făcut din mine un instrument muzical cu pietre.

te aștept. și totul e un miracol.