Într-un faras am strâns câteva cioburi
Ce pe podea stateau cândva
Si-mi umpleau degeaba holuri.
Ciudat de frânta era inima mea.

Ce nebunie,cât dezgust se vede oglindit
Pe chipul lor de crude fiare!
Sa platesc cu sânge fiindca m-am grabit
Sa cred ca toata lumea e ceea ce pare!

Dar ce folos mi-aduce suferinta?
Chiar nu are nici un rost
Sa-mi pierd vreo farâma din credinta
Care pe calea buna viata mi-a întors.

Daca pentru a gasi lumina
Va trebui sa îndur abisul,
Sa lupt cu demoni pentru iubirea
ta cea calda,sa-i platesc pretul

Cu lacrimi si suspine si nopti pierdute,
Atunci sunt pregatita!
Le-ndur pe toate,
Caci doar asa voi fi-mplinita!