Primește-Þi osânda și chinul din oase,
Coroana de spini ca și cuiele-n palme,
Ascultă zevzecii nălțându-Þi sudalme
Urmând pe Barabas și astăzi, Cristoase,

De legea-Þi divină, din ere apuse,
Iubind deopotrivă prieteni, dușmani,
La fel ca și Iuda, pe-o pungă de bani,
Acum pe nimica ne vindem, Isuse,

Privește la gloată, din umbre hidoase
Scuipându-Þi icoana, troița-n răscruce,
Orbită, trufașă, în turmă se duce
Spre râpa pieirii mai iute, Cristoase,

Uitarăm de toate ce-n carte sunt puse,
Rușine, dreptate, respect cuvios,
Uitarăm ce-i bine, ce-i rău, ce-i frumos,
De cine Þi-e Tată sau Mamă, Isuse…

Arată-Te iară, sunt vremi tumultoase,
Coboară cu pace, iubire, lumină,
Și de n-om putea să-Þi găsim nicio vină,
Ai șanse, pe cruce, să n-ajungi Cristoase.

Valeriu Cercel