Rămân la urmă cu-amintirea-petic
Și-ntorc obrazul pentru altă palmă
Când voi culege alt boboc din valmă
Dar pân' atunci duc trai știut, ascetic.

Rememorez, într-o pornire calmă
Ce-a fost. Un sentiment străbun, poetic...
Dar nu mă pot opri să fiu eretic
Și trag înspre trecut o grea sudalmă:

Eram ca siamezi, o plin pereche
Dar pe neveste frâiele ai rupt,
Deși spuneai că-ți sunt suflet-pereche.

Ai ridicat spre mine mal abrupt...
Dar asta e doar o poveste veche...
De taina-nsingurării sunt corupt.