Fluid din filtru ce-mi strecoară
otravă dulce - o, nu clipi
mătasa genii, nu undi
noaptea-mi senină, aripa ușoară
de gene moi pe ochi coboară
și stinge-a lor lumină.

abia văd nălucind în ei
vrăjiri de ape și scântei
de-albastre adâncuri mă-nfioară:
mi se năzare’n umbra lor
tălăzuind amețitor
nesaț de sorb, hiola mării;
orbiș alunec dus afund
și mă-ngenun și mă cufund
în volbura pierzării.