Orașul e mort și e moartă
Și ploaia neplânsă-n copaci,
O cruce pe sine se poartă
Spre cerul bătrân și stângaci.

Și vântul e mort în fântână,
Și ceasul e mort în pervaz,
E moartă fereastra-n țâțână,
Și zâmbetu-i mort, pe obraz.

Toți pruncii-și amână pe mâine
Venirea pe lume:"nu azi!",
Se-aude un urlet de câine
În cetina moartă în brazi.

Oglinda cernită se sparge,
Fanfara-nsoțește un mort
Și prapuri, din vârf de catarge,
Purtate de mâna cu ort.

Orașul e mort și e seară
Și lămpi nu se-aprind, n-are rost,
Cad lacrimi din turta de ceară,
Eu morții sunt ultimul post.