Aștept din nou să-ți imlânzesc sufletul nebun,
Adun cristale din plăceri apuse-n păr să-ți pun,
Și-n spume de săpun, vanilie... miresmă-n vânt,
Din pielea-ți plutește... a mă opri din drum.

Și-n aburi de alcool și de țigară fum,
O lacrimă, fiind din mine ce-i mai pur,
Am să mă adun, icoană, poza-ți adulmec și sărut,
O amintire vastă, ce ma făcut bărbat din prunc!

Într-un buchet iasmină... la picioare-ți pun,
Fiind copilul tâmp, te caut să-mi răspund,
Necontenitei spaime ce-n sufletu-mi ascund,
C-am să te regăsesc... când nu mă vrei,
ÃŽndurerat-n scrum!