când treceam prin sat
fetele pe ulițe își dădeau coate
mă prefăceam ca nu le văd
cum dracu intră atâta carte
în capul baiatului ăsta drăguț
zicea una care mă cunoștea mai bine

să nu fiu încrezut și neprietenos
intram în vorba cu ele
se simțeau ca petalele florilor
când le vizitează o albină

le mai trăgeam cu ochiul
așa ca să prindă curaj
să nu rămână mute
precum copacii pe întuneric

seara chicoteau cu băieții
care întrebau ce mai e pe la Cluj
deși n-au fost niciodată
le povesteam cum arată cladirile străzile parcurile
și în final ce frumoase sunt fetele în mini țărăncuțele rușinate
de parcă sufletul ar râvni la ceva mai înalt
și inima nu le lasă
își plecau ochii în jos vinovați
nu se mai lăsau sărutate
și pace.