Nasterea mea s-a scurs de mult,
Dar cat de-aproape,
Si sincera natura zamislise viu
Copilul bland din mine ce se aprinse.

Nasterea mea cuprinsa printre stele,
Si vie precum inger zamislit in iele -
Simtit de lume ca un om anume,
Pui viu cu licarire data de-al meu nume!

Nasterea mea erupse o tacere,
Pe zidul strabatut de mine cu putere,
Chiar in aceste timpuri tulburi, efemere -
Sunt liber si limpede-n vedere.

Nasterea mea e inca vie-n mine,
E-atat de stralucita si suava ca privire -
Si sincer eu socot aceasta lume,
Ca m-a iubit de am venit si eu anume!

Totalitatea starilor aprinse-n mine,
Si simturile mele sunt cuprinse
De samburele ce il simt prin arta,
Prin arta mea ce lin ea ma incarca.