trebuie să aștept;
iată strâmtorile,vânturile,steaua polară
deasupra de abis.
văd cele zidite
în pereți abrupți,umbrind sufletul.
hulubul ce alb,sintagma nădejdi,prosopul păcii
aruncat dincolo,
peste baricadă.
niște ierburi țepoase se usucă pe stânci.
o briză aruncă pe plajă un praf de făină.
trupul îmbătrânit al mării,astenic,lunecând pe role.