De sub frunze-ngălbenite
S-a ivit un gândăcel,
Cu tălpile umezite
Și-i uimit că-i singurel.

-De ce-i stratu-atât de rece?
De ce-s frunzele căzute?!
Niciun gândac nu mai trece
Iar vântu-i tăios și iute!

O furnică trece-n grabă:
-Du-te în strat, gândăcel!
Toamna s-apucat de treabă
Vezi, ești singur-singurel!

Hai să ne-odihnim băiete
A trecut vara cea caldă.
Vom povesti pe-ndelete
Avem timp o iarnă-ntreagă!

Aurora Luchian Vaslui