Privesc la bătrânețe prin ochi de-adolescenți,
Ce parcă vor s-arate că și ei sunt atenți,
La tot ce se mai schimbă în scumpa noastră lume,
Părerea unanimă,ei toți sunt puși pe glume,

Când lumea le e deschisă, mereu spre zări albastre,
Privesc spre orizonturi deschise printre astre,
Ce par sa schimbe totul,ca ieri a fost furtună,
Dar mâine o transformă, vor face-o lume bună,

În ei îmi pun speranța, a zilei ce urmează,
Și chiar de își frâng aripi,și vieți de-și scurtează,
Eu știu,îi cred în stare, speranța sunteți voi,
Și pregătit voi fi spre viața de apoi.

Îi văd încă din fașa, potențial există,
Să meargă mai departe, gândire altruistă,
Să schimbe și tiparul, că este învechit,
Și astfel viitorul, renaște-n răsărit

Made by

Viorel Coman(02.09.2010,h: 18.50)