Un libelung ș-o libelungă
Stăteau lipiți, doi spori pe-o fungă
„O, zise el, de-ai fi prelungă,
Þi-aș da o buză să-ți ajungă
Și eul să-mi pliezi în strungă”
Dar ea, sfioasă ca o ciungă,
Temîndu-se să n-o împungă,
S-o facă terci ca pe o pungă,
Lăsă prelungul s-o străpungă
Cu o fervoare "liebe" lungă
Și se iubiră într-o dungă,
El mult prea lung și ea nelungă

Morala:
Mereu mi s-a părut isteață
Femeia mov și cu mustață