M-a ruginit șoptit în frunză dorul
Și m-a cernit în noapte vântul rece
Pelin de dor mi-a dat să beau amorul
În noaptea asta care nu mai trece...

Mă rătăcesc prin crengi ca ceața deasă
Și caut în zadar o lună nouă
Aș vrea să-mi fii brumar, să-ți fiu aleasă
În toamna asta care nu mai plouă...

Tu-mi risipești tot ce adun prin gânduri
Și mă rănești cu tot ce mă-nconjoară
Rămâi arzând un ultim zbor de fluturi
În toamna asta care ne-nfioară...

Îmi scald un vis în vinul din podgorii
Și delirez, râzând, în drum spre casă
O rugă mai cerșesc „alungă-mi norii”
Din toamna asta care nu-i a noastră.