Printre lespezi toamna trece
Cu paletele ei sumbre,
Mângâind cu suflu-i rece
Două rătăcite umbre.

Amândouă-s violete
Precum visele deșarte,
Răscolind în noapte bete
Damful somnurilor moarte.

Singure, efemeride,
Cată țarcul cu rugínă,
Unde marmura se-nchide
Așternându-le hodínă.

Este liniște pe-alee
Și doar vântul mai îngână,
Zornăind pe lanț o cheie,
Trece trist toamna bătrână.


12 Noiembrie 2010
Marcel Cuperman