Tăceri în lucruri moarte
Și arse-n lumânări,
Sugrum azi viața toată
Pe-a rănilor cărări.

Eternul în oglindă,
Abisul sub picior,
Ajung la culmi crescânde
În cozi la abator.

Oh, soarta! Soartă dragă,-
De ce eu te urăsc?
De ce o viața-ntreagă
Din vis nu mă trezesc?

Nici demon si nici înger.
Nici viu. Deși nici mort...
Ah, lume! Soro lume,-
Eu nu te mai suport.