Iubirea e patetică...
O urăști, dar ea te iubește,
vrei să o prinzi și ea fuge.
Ea mereu e cea care învinge,
iar noi - simple victime
ale unei mare iubiri.

Iubirea e crudă...
Ea nu te-ntreabă:,,-Vrei să iubești?''
Ea vine atunci când o aștepți mai puțin.
Degeaba strigăm din răsputeri:
,,-Iubire, mai dă-mi o șansă!''

Iubirea e o lacrimă...
La fel de inocentă ca și frumosul;
De cade, o pierzi;
De o păstrezi, suferi;
Și totuși, inocența ei e ceea
ce ne face orbi în dragoste.

Iubirea e un mister...
Un labirint fără sfârșit,
Iar noi, îndrăgostiții, pierduți în el.
Singura cale de scăpare
e să joci jocul iubirii.

De ce iubim, atunci?
Iubim ca să fim iubiți;
Iubim ca să atingem infinitul iubirii eterne...