Un popă și-o damă de inimă!
roșie chiar.
Un optar caro și-un opt de treflă.
Un șapte romb cu nouă roșu.

Cărțile se-așează-n fața
mea,
încercând să-mi impună
viitorul, sau, sfârșitul.

Întotdeauna am crezut că,
sfârșitul zace în trecut
și viitorul, în prezent.

Am crezut
că o floare poate...
va schimba desinul
pe care Tu îl știi
prea bine.

Liniile ce Le-ai scris,
nu mă mai duc nicăieri,
vatmanul Tău,
nu mai sunt.

Acum, cred într-O Floare.