Cine esti tu femeie cu aripi de fluture,

Ce sunete scoti si pe cine chemi,

Pe unde iti porti trupul plapand,

Ranit de umbre si vremi?

Tarasti in mocirla matasea ce te impodobeste

Si nu mai vezi decat negura din zari;

-Deschide fereastra spre lume femeie

Si nu uita; cand zbori, sa stii de ce zbori!

Sa fii tu efemera femeie ce naste din trupu-i comori...