Groparul român

Când mă duc la aprozar
Iau cartofi și-un gogoșar
Și când merg, la-ngropăciune
La serviciu,că-s gropar!
Am la mine-n buzunar,
Într-un pet,jinars de prune
De cazan,făcut de mine!

Și la pauza de masă,
Și la groapă și acasă!
Beau un păhărel de…tare,
Pentru poftă de mâncare.
Asta-i viață de poveste!
Eu v-o spun așa cum este.

Groapa e pe jumătate
E săpată, ca la carte
Până-n seară,o săpăm!
Iar apoi, ne scuturăm
De pământul de pe noi,
De pe încălțări,noroi.

Către casă ne-ndreptăm,
Hainele să le schimbăm,
Un putem ,merge la bar,
Așa-n,haine de gropar.
Noi avem, viață de noapte!
Doamne dă-ne,sănătate!
Sănătate și mulți bani,
Că suntem,copii sărmani.
Suntem plini de datorii,
Ca w.c.-ul,de hârtii.
Datorii la Internet,
Și la conturi,la bufet.

Să trăiască-n România,
Cine-a vrut,democrația.
Eu m-aș duce către vest,
Să muncesc și să trăiesc,
Cum trăiesc,boerii mari,
Ce lucrează,pe dolari.

Ajutorul social…
Când mi-am potcovit,un cal,
Nu l-am cheltuit pe tot.
Mi-a rămas, de șters pe bot.
Un pachet de batistuțe,
Două pâini și trei,biluțe.
Nu dau banii pe prostii,
Cumpăr gumă,la copii!

M-au sunat,la telefon,
Să le culpar,Jelibon.
Dar,mai dăi în…depărtări!
Nu-mi ajunge de țigări.
Dacă n-avem ce mânca,
Măcar să putem,fuma!
O țigară și-o cafea,
Asta e,plăcerea mea!

Dar mai am eu,o dorință.
Din rărunchi și din ființă!
Ca să-mi pot lua mașină.
N-am permis și nici benzină!
Doar s-o văd, la mine-n curte,
Și vecinii,să se uite,
Peste garduri cu oftică,
Să le-arăt,cine-i Costică!