Când noaptea vine după zi
Și luna se ivește printre stele
Învăluind natură adormită
Cu rază ei de candelă aprinsă,
Bătând tăcută în geamurile întunecate
Și mângâind o geană adormită,


Magia pune stăpânire peste noi
Vrăjind a inimii cămară,
În care ceasul adormit începe a bate
În coșul pieptului fragil,
Făcând făptură noastră să tresalte
La fiecare dong de peste zi.