Trăiește-mă cu-o floare, trăiește-mă într-una
Așează-mă-ntre tâmple asemeni unui gând,
Și urcă-mă pe trepte să pot privi furtuna
Trecând pe lângă stele atâtea nopți la rând.

Pe malul altor ape tu dumă-n prag de seară
Sub salcii care știu cât te-am dorit de mult,
Și zeci de mii de valuri cu murmurul de ceară
Iubirea n-or să-mi fure când visele-ți ascult.

Ești dincolo de viață, ești tot ce pot să am
Săracă mi-ar fi clipa de n-am fi împreună,
Și-ar tremura tăcerea prin mugurii din ram
Dacă-ar rămâne vântul străin sub clar de lună.

Și vreau nebun s-alerg din viața mea spre tine
Fără să-mi ceara timpul tribut că te iubesc,
Pentru că vei rămâne cărarea mea spre bine
În sufletul ce-ți este, pământ unde te cresc.