Nu știu dacă
Toate aceste frunze îngălbenite
O să-ncapă,
În gura unui vânt lacom
Stârnit undeva pe pământ?
Depinde cât va fi el de flămând
Dar parcă, le aud plângând
După pomii lor,
Ce au rămas goi
În acel paradis, al frunzelor
Iar ele n-au mai putut,
Să acopere o goliciune de bărbat,
Sau una de femeie
Ca să se ajungă într-un fel:
La acea idee,
Primordială lăsată lumii.

14 – 20 11 2011