În cercurile violete
Din unde străvezii,
Te-așezi obscur între sonete,
Contur de vise vii.

Să cazi pe timpi în liniștea
Din timpul meu curgând,
Când pertinent vibrează mintea
La actul tremurând.

Și-ncet să cadă iar paloarea
În aștrii nemișcați,
Cum cântă lebăda de seară
Pe pașii încleștați.