tresăream la fiecare pas
și neclintita umbră mă urma
aveam corpul umplut cu inimi yo-yo
în dimineața în care ieșeam din portativ ca să merg
mă îmbătam coraline
îmi duceam la tâmplă un pistol
pe bancă o fetiță mă certa

altă dată
din palme îmi crescuseră lujeri
care mai de care mai îngâmfați
cu papionul scos la vedere
am să-i îngrop în vene
poate s-or înzdrăveni și ei

la capătul lumii cine să ne aștepte
și castorul scobea de zor o scorbură

din tavan începu să curgă cu melci de casă cât pumnul