îmi poți intra sub piele că aici stau
în carnea mea te vei opri la poduri
am mai mult sau mai puțin sânge
și tu nu poți să-l privești
așa că am să trec nevăzut

furtunile le evit, protejez inima
râurile repezi aștept să se liniștească
de dincolo de stânci

voi veni să miros fânețele cosite
să văd cum urcă strugurii pe araci ca purcelușii de lapte
m-aș ascunde în câteva cuvinte scrise anume
pe marginea unei frunze

știu că-n toamna asta plecată la târgul de modă
nu e de mine, nu cunosc niciun model
doar când se întoarce cu laurii
bem o carafă de vin.