nicio artă nu ne salvează de moarte nicio dovadă
că am fi buni frumoși îndrăgostiți
pe undeva se contabilizează niște suflete și atât
experimente
și vine o liniște specială care ne sparge timpanele
în concluzie dragul meu
nu întreb zi ce vrei zi să fie duminică
sau nu zi nimic
desenează-mi un soare o apă un ochi curios
ai zâmbetul cel mai frumos din lume și asta contează
strânge-mi ușor în mâna ta mâna ăsta e semnul
suntem în viață
mai mult mai puțin dureroși
într-o stare așa indescriptibilă și atât de adevărată
exact ca în film
o stare despre care noi spunem că ne ține
podul ăsta dintre inimi plin de criptograme
confuzia asta blestemată
știi cum e
când nu pari să fii treaz
dar nici nu poți adormi
cu toată străduința viorilor cu tot nigel kennedy
în cântecul său de leagăn pentru kamila