Ești conținutul dulce ce umple orice zi
Scânteietorul vin ce pișcă și îmbată
Ești conjugarea la verbul a “iubi“
Cotidian miracol, de fapt ești doar o fată.

Îmi dă contur și sens îmbrățișarea ta
Sărutul tău mă umple de friguri și culoare
Ce cresc pe buzele, avide de a-l bea
Și nasc în limba ce sfâșie și doare

Urăsc secundele că mă despart de tine
Bătând impenetrabil în micul nostru ceas
Și mă gândesc la zilele, frumoase, dar puține
Care iubirii noastre, din viață, le-au rămas

Atâta de frumoasă. Atât de necuprinsă
Ești visul ce-l visezi, ești somnul ce nu vine
Așa că îți dedic, din inima-mi aprinsă
Speranța că vei fi, cândva, un colț din mine.