Tremurând cumplit, de frig,
Rotunjit ca un covrig,
Trage un colț peticit,
Și crede că-i învelit.
*
Spatele îi este gol,
Căpșoru' mic, pe sol,
N-are saltea, păturică,
Și e îngrozit de frică!
*
"Dacă mor, vai, ce mă fac?!
Sunt atâta de sărac,
N-au cu ce să mă îmbrace,
Toate rudele-s sărace!"
*
Stomacul din nou îl doare,
Crâncen, fără îndurare,
Frigu-l suportă la spate,
Dar cu foamea nu se poate!
*
Se îmbrăcă, vrea să iasă,
Cu trei zdreanțe, nu-i mai pasă!..
Răzbind cu greu prin grădină,
Poposește la vecină.
*
Se gândește, căci furnica,
N-ar fi crudă, hărnicica,
Să îl lase flămânzit,
Și de vifor biciuit.
*
Bate la fereastra ei,
Ea se rățoi: -Ce vrei?
Iar cerșești? O vară-ntreagă,
Þi-am spus: "Hai la muncă, dragă!"
*
Plecându-și capul smerit,
Rostește: -Sunt necăjit,
Îndură-te vecinică,
Doar o boabă, una mică!...
*
Furnica-i ținu morală,
Dar văzând viscol afară,
Că-i desculț, c-o haină roasă,
L-a poftit să intre-n casă.
*
Cum să-i dea o boabă mică?
I-a umplut o sacoșică,
Și o pătură pufoasă,
Vedeți cât e de miloasă?
*
Greierul a șovăit,
"O fi glumind..." s-a gândit.
Însă l-a condus afară:
-Ne vedem la primăvară!
*
S-a dus greierul ca-n zbor,
Prin vântul biciuitor.
Iar la vară o să spună
Lumii, că furnica-i bună.
*
Si trec zilele în pace,
Greierașul, planuri face,
Cum să fie chibzuit,
Că-i tare nefericit!
*
Va strânge cu spor, la vară,
Boabe multe în cămară,
Va da împrumut, cu sacii,
Ori va ajuta săracii.
...................................
Să îmi spună cineva,
Greierul se va schimba?
Dragi copii, eu zic că-n vară,
Va cânta iar la chitară!