Să fie oare adevărat?
Din “infern” abia scăpat
Și cât m-am chinuit să reușesc
Iar acum ca un fraier, m-ă indrăgostesc

Știu că nu realizezi
Câtă nostalgie îmi creezi
E frumos să iubești, dar aiurea
Când tot ce primești, e nepăsarea.

Se apropie acea zi
Când eu nu voi mai fi
Poate e chiar astăzi…
Sau maine…nu vom ști

Și o să realizezi, într-un târziu
Că nu eram doar un tip hazliu
Eram într-u totul pentru tine
Același…la greu și la bine.


M.v.