Sunt 62 de ani aproape trei
De când mă dau cu sania prin clei

Cu săniuța vieții mele mici
Prin cleiul gors al lumii de furnici

Mai mic mai mare mai frumos mai gras
Mi-am dus viața-n cârcă pas cu pas

Doar uneori mai azvârlind-o-n pod
Mai mult am strâns-o de pe jos din glod

Mai mult soldat recrut în rând cu proștii
Decât locomotivă-n fruntea oștii

Iar azi când urcă-n jos bătrânu-mi drum
Doar pufăi orbesc gările scot fum

Și-aproape merg aproape stau pe loc
Prin clei cât de-a furnica mă mai joc.