noaptea e cartea pe care nu o voi scrie vreodată
maiestuoasă ea
legată în pielea timpului
paginile nu i se rup pătate de oameni
se deschid numai rațiunii fără adormire


eu nu o mai scriu
mâna mea stângă e fracturată de lună
caii ei îmblânziți îmi vindecă osul rupt pe jumătate
pe-aici am pierdut cuvintele pure


nu o citesc
mi-s ochii legați de răsărit c-un șnur oranj
trezită din somnul lumii îmi amintesc clipirea
o singură pagină jumătate