îmi scutur florile din ram
pe ochii tăi culcați în iarbă
te-acoperă petala albă
și-s bucuros că te mai am

la rădăcina mea tăcută
întind capcane de parfum
de toporași ca glezna ta de ciută
când pleacă s-o întorc din drum

pădurea-i contorsionată
de vânturile care-o bat
poiana mea în liniște te-așteaptă
n-am să te-ntreb de ce-ai plecat

boncăluind te-o fi chemat un cerb
firesc în rut te-ai dus dar ai să vii
cu crengile-ndoite-n rod aștept
la umbra mea să te înmtorci cu pui