tolănit pe coapsă de zare
soarele adormea în amurg,
pe dealul Șiniei, pe calul tău murg
galopai, și ce mare,
deschis, orizontu-mi părea...

mai galopezi și acum.
ce mare-i distanța până la tine,
câte pulberi de clipe
murgul tău a răscolit
în atâtea amurguri...

de ce m-am pierdut
fugind după fluturi?