Poate n-am știut să iubesc
Printre atâtea mii de grații,
N-am putut nici să zâmbesc
Când ne îndepărtau ingrații.

Sigur nu credeam că ieri
Nu am fost pe-aceeași undă.
Astăzi din iubire pieri,
Și lacrimile mă inundă.

Fericirea în alt sărut
Ți-ai găsit , succint, puternic.
Eu, mirosind a cărunt
îți rămân un fidel stefnic.

Iartă-mă că n-am putut
Să-ți arăt o prețuire,
Dar azi, din tristețe, sunt
Un mort plin de viețuire.